O tragedie minora

O tragedie minora

Marea cunoastere este ampla;
Cunoasterea marunta este limitata.
Marile discursuri te inspira;
Conversatia minora nu inseamna altceva decat barfa.
Atunci cand dormim,spiritual nostrum e in legatura cu exteriorul
Cand ne trezim,trupul nostru este liber sa hoinareasca
Relatiile conduc la atasament,
La lupta zilnica dintre minte si minte.
Uneori,aceasta fapta este ezitanta,
Alteori sfioasa,
Iar uneori penibila.
Micile temeri conduc la anxietate;
Marile temeri conduc la teroare.
Atunci cand cuvintele curg la fel ca si sagetile,
Cei care decid pentru noi binele si raul
Sunt cei care pretind ca detin autoritatea.
Discursul acestora seaman cu un contract.
Mai exista si cei care isi apara convingerile
Hotarati sa castige victoria.
Dar convingerile sunt nepermanente,
La fel ca degradarea specifica toamnei si iernii,
Noi suntem precum o fantana artezeiana,
Odata dat drumul jetului de apa,
Aceasta este pulverizata si nu mai poate fi adunata.
Cu cat ne apropiem mai tare de moarte,
Cu atat mai stagnant devine mintea noastra,
Statuta si mocirloasa,
Precum o apa fara canal de scurgere.
In mintea impietrita
Nu mai poat fi readusa tineretea.
Bucuria si mahnia,
Tristetea si fericirea,
Speranta si teama,
Nesiguranta si puterea,
Vointa si letargia,
Entuziasmul si reticenta-
Toate aceste stari
Se succed unele altora
Continuand la nesfarsit,
Precum muzica unei cochilii goale
Sau ca ciupercile dupa ploaie.
Cine stie de unde vine le?
Opreste-te!
Lasa-le sa existe!
Dimineata si noaptea exista,
Si fara ele am putea trai.
Daca nu ar exista,
Noi nu am fi aici.
Daca noi n-am exista,
Cine ar mai fi constient de ele?
Cam la fel stau lucrurile si cu adevarul,
Dar nu stiu de ce.
Ar trebui sa existe un conducator adevarat,
Dar eu nu-I pot descoperi prezenta.
Sunt convins ca el actioneaza de undeva,
Dar nu-I pot vedea forma.
Il pot simti dar nu-I pot vedea forma.
Corpul tau are o suta de parti component:
Noua deschizaturi si sase organe interne,
Toate complete si perfect asezate.
Ce parte iti place mai mult?
Iti plac toate in egala masura?
Sau preferi inima mai presus de celalalalte?
Oare nu sunt toate acestea slujitorii tai?
Daca nu sunt decat niste simpli slujitori,
Cum ar putea sa mentina ele ordinea?
Oare se considera vreuna conducatoare peste celalalalte,
Sau isi asuma pe rand rolul de conducator si slujitor?
Trebuie sa existe un Conducator Adevarat,
Chiar daca nu il poti descoperi deocamdata.
Acest lucru nici macar ca nu conteaza
De vrem ce adevarul lui este evident.
Odata ce te-ai nascut cu un corp complet,
Organismul va continua sa isi indeplineasca funtiile pana la sfarsit
Indiferent daca intri in conflict cu alte personae
Sau te afli in armonie cu ele,
Viata ta continua pana la capat,
Precum un cal de curse care nu poate fi oprit.
Nu e trist?
Nu e pacat?
Sa transpire intreaga viata
Fara sa vezi vreun rezultat?
Sa muncesti pana la epuizare
Fara sa stii unde te-ai putea odihni?
Pentru a ne linisti
Ne spunem uneori:
“Cel putin sunt in viata!”
Dar la ce bun?
Cand trupul imbatraneste,
La fel se intampla si cu mintea-
Ea trebuie sa intri in o faza de dizolvare.
Nu ti se pare ca este intradevar tragic?
Este viata chiar atat de absurda?
Sunt singurul care simte asta?
Oare ceilalalti nu-si dau seama?



P.S. Poezie taoista

Mintea unui om adevarat- Taoism

Mintea unui Om Adevarat


Nu cauta faima;fa numai ceea ce este inevitabil

Nu-ti face planuri;bazeaza-te pe Tao

Nu-ti gasi singur preocupari;limiteaza-te sa raspunzi la evenimente

Unicul lucru pe care merita sa-l stii este faptul ca nu stii nimic

Hoinareste liber prin spatiul infinit, dar fara a lasa vreo urma

Implineste potentialul cu care te-a inzestrat Cerul,dar actioneaza ca si cum nu ai fi primit nimic

Fii precum un vas gol

Mintea noastra...cea de toate zilele

Mintea umana.. Filosofie sau psihologie, religie sau misticism,realitate sau iluzie,totul este legat de mintea noastra .Atat de complexa si atat de putin inteleasa de majoritatea dintre noi. Cum am putea intelege ceva despre univers,despre fericire sau despre viata noastra daca nu putem sa intelegem mecanismele mintii?
De ce marile curente filosofice orientale, de ce mai nou fizica cuantica ne spun acelasi lucru.. Mintea ne joaca feste, e o capcana in care cadem cu toti.. De ce gandim prin cuvinte stiind ca orice cuvant este un simbol ,un concept izolat in mintea noastra,amagindu-ne convigandu-ne ca realitatea desemnata de ele este la fel de autentica ca si realitatea obiectiva?

Multe intrebari si o groaza de raspunsuri. Pana la urma cautarea e a ta,iar daca nu o ai iti spune Alleluia...si Blissfull Ignorance!!

Am sa reproduc un capitol din “Invataturi spiritual despre Tao” de Mark Forstater. Pana la urma cuvintele acestea nu va vor oferi decat o realitate total diferita de cea obiectiva si totul ramane pe umerii vostri sa experimentati viata ,pentru ca oricate carti am citi,niciodata nu vom putea descrie in cuvinte bucuria cand ne vedem partenerul zambind,sau cand gusti un fruct.. Incercam dar cuvintele sunt o palida incercare..

“Mintea Umana este mintea constienta,preocupata de lucrurile lumesti si de viata obisnuita. Este o minte rationala si obiectiva, care privste viata facand diferentieri si distinctii intre lucrurile pe care le vede.Aceste discriminari au inevitabil la baza dorintele noastre,si indeosebi dorinta de a OBTINE PLACEREA si de a EVITA DUREREA. Altfel spus,Mintea Umana este alcatuita din preferinte si antipatiile noastre,din lucrurile pe care le dorim si cele pe care le evitam,si cu toate acestea ea este perfect convinsa ca analiza ei este perfect lucida.
Mintea noastra umana priveste viata si constata ca aceasta este prea scurta,nesigura,plina de temeri si de probleme ,si ca mai devreme sau mai tarziu tot ce exista moare. De accea, i se pare ca viata este haotica si nu are nicio o semnificatie profunda. Thomas Hobbs spunea ca Viata este urata,brutala si scurta .Pornind de la aceasta premisa, ea isi creeaza o metoda pentru a face fata acestei existente dificile.
Considerand ca viata este scurta, oamenii se agata prin orice mijloace de ea,incercand tot ce le sta in puteri pentru a o PRELUNGI. Considerand-o nesigura,ei urmaresc cu orice prêt siguranta, pe care par sa o asigure banii,proprietatile si posesiunile. Considerand viata temporara si moartea inevitabila, ei urmaresc faima si celebritatea, in speranta ca vor lasa ceva in urma lor.
Desi moartea este inevitabila, oamenii incearca sa o conteste. Isi doresc sanatatea pentru a prelungi viata,dar sunt dispusi sa si-o pericliteze prin placer periculoase precum fumatul, bautul in exces si folosirea unor droguri toxice. Natura contradictorie a Mintii Umane face ca ea sa intre inevitabil in conflict cu ea insasi,iar oscilatia ei intre placere si teama o face sa se inalte pe cele mai inalte culmi ale sperantei,numai pentru a cadea apoi in abisurile cele mai profunde ale disperarii.
Aceasta Minte Umana este produsul nostru, dar nu ne apartine in totalitate. In mare masura ea reprezinta darul otravit al societatii,sub forma diferitelor pareri care ni se inoculeaza,apartinand parintilor,prietenilor, profesorilor si al mass-mediei. Intr-un fel se poate spune ca Mintea Umana este produsul colectiv al intregii umanitati;forma ei actuala se datoreaza experientelor tuturor stramosilor nostri. La nivel individual,cea mai puternica influenta formatoare le apartine parintilor,responsabili de prima conditionare a copilului,caruia ii inoculeaza principalele idei despre lume si existent pe care acesta le va aplica de-a lungul intregii sale vieti(in mod inconstient)
Daca nu facem decat sa i imitam pe altii,putem parcurge un drum care nu ne apartine,care nu ni se potriveste , si astfel nu avem cum sa ne simtim confortabil in propria noastra piele. Este atat de usor sa te ratacesti urmand indicatoarele stabilite de altii”

Si in incheiere sa adaug un citat...

“Mintea ne amageste,facandu-ne sa credem ca suntem creaturi independente,separate de restul,o insula a egoului in interiorul pielii noastre,dar in realitate facem cu totii parte integranta dintr-o imensa retea de relatii. “